Pentru o seara din mij'locul saptamanii in care vrei sa testezi cat de repede poti comuta de pe problemele curente gen job, nimicuri nemetafizic-mediocre pe probleme spiritual filozofice si de mare insemnatate pentru natura umana, o intalnire cu
V Rebengiuc la teatrul Joint, in Club Prometheus e un test. Pe care-l treci sau nu-l treci.
Cu mintea imprastiata in multe directii, am intrat fara sa stiu la ce sa ma astept in club Prometheus, am coborat scarile si m-am trezit intr-un spatiu primitor, cu o mica scena amenajata, o rumoare in surdina...mesele ocupate toate.
In scurt timp a inceput si performance-ul. Rebengiuc a aparut pe scena, "unde sa ma asez ca sa fie mai bine?", a gasit o pozitie mai vizibila pentru toti spectatorii si s-a pornit sa "povesteasca", reproducand in stilul inconfundabil (asta e un cliseu jurnalistic oare? sau nu. ) un fragment din
Legenda marelui inchizitor dupa F.M. Dostoievski.
A captat atentia instantaneu.
Neasteptata pentru mine aceasta punere in scena. Am trecut brusc din mediul bucurestean intr-un cadru undergroud, trezindu-ma ca-mi pun intrebari existentiale despre libertatea pe care a acordat-o Dumnezeu oamenilor si ce au facut acestia cu ea.
Despre ne-paralela paralela intre religie si ... dumnezeirea veritabila, uitandu-ma la omul care interpreta un text in ritmul sau, fara patetism, simplu, convingator.
Povestea spusa de
Rebengiuc imagineaza o intoarcere a lui Isus, imaginea lui Dumnezeu, coborat pe pamant in plina istorie ce a urmat primei lui veniri intre oameni. Cum s-ar purta cu el oamenii bisericii instaurate de el, cei care au preluat preceptele lui si le-au promovat mai departe, in lume? Si totusi Marele Inchizitor joaca intr-un fel rolul Satanei, controlandu-i pe oameni prin foame, si frica.
Apar replici care starnesc rumoase in randul publicului, de genul "Religia a corectat lucrarea lui Dumnezeu", idei precum prin "libertatea" oferita de religie ii scapi pe oameni de nevoia de a face propriile alegeri, care ar duce la haos, ci-i impingi in a alege ceea ce propovaduiesti tu, ca inchizitor, ca om al bisericii.
Textul e scurt, dar greu in intelesuri, si se preteaza la ulterioare parcurgeri pentru a deveni de un inteles coerent. Se mai pun probleme de genul: omul poate fi supus prin trei lucruri: prin miracol, taina si autoritate. Religia a luat de la Dumnezeu ceea ce Isus a refuzat - Stapanirea pamantului, si in scurt timp lucrarea sa de a stapani toti oamenii, prin frica oarecum, va fi dusa la bun sfarsit. "Oamenii vor fi cu adevara liberi cand ni se vor supune". Publicul pufneste in ras aici.
Si multe alte idei. Daca vrei pot insira din ele aici, dar ati putea sa ascultati expunerea fie direct la teatru, fie
aici.
Dar Rebengiuc iti planteaza germenele. Ce facem fiecare cu el, dupa ce show-ul se incheie, depinde de noi insine.
Ma bucur ca am petrecut o seara in aceasta companie. Cam scurta, dar densa.
______
Autor:
Irina Cristian